Testamentele inserarii

Nu ştiu câţi aţi citit acea carte a lui Dumitru Mălin - Testamentele Înserării.

OK, nici eu nu am terminat-o, dar în ea am găsit câteva versuri foarte foarte mişto.

1.Şi să te duci în casa ei amară,

Undeva pe-un ţărm necunoscut,

Să uiţi ce anotimp mai e pe-afară,

Ce alte iubiri ai mai avut....

2.Iar dragostea-i în vis

Şi visul nu-i

L-am scris pe foi

Trimise

Nimănui.

3.Din ce în ce mai înţelept să-ţi spui

Că nu-i nimic, clepsidra-i încă vie,

Dar ochii, mersul sau surâsul cui

Mai pot să-ţi dea vre-o flacără şi ţie?

4.Am planuri mari, vreau să zidesc un cer

Deasupra unor stele ce n-au casă...

5.Că-i plină strada de surâsuri rare,

De coapse răzvrătite şi haihui;

Picioare, doamne, împărăteşti picioare,

Dar ochii mei-s atât de-ai nimănui...

Cam atât am găsit până acum... Oricum mai am până termin cartea.

Dacă mai găsesc versuri ''perfecte'', mai postez.

Si DA! Mai am acelasi vis, da` oare iti mai pasa? [24]

Speram că vor mai trece cel puţin 5 minute până să-şi dea seama că nu luasem telefonul Amaliei si că, defapt eu o sunasem pe Amalia doar ca să scap.

Nu era vorba că nu-mi plăcea Bob. Îmi plăcea chiar foarte mult.. Dar era prea.. Drăgălaş. Grijuliu.

Făcea ce voiam eu.. Şi mă cam plictisea.

În spatele cabanei era o potecă micuţă, care ducea spre pădure.

Ce-i drept îmi era puţin frică să merg pe acolo, cu toate că era abia ora 5.

Dar locul ăla îmi amintea de-o junglă.

Cu toate astea, am continuat să merg înainte pe potecuţă, fără să privesc înapoi. Priveam doar înainte, deoarece în jur erau doar copaci. Copaci şi nimic altceva.... Nici măcar altă cabană prin zonă. Doar copacii.

Şi totuşi, continuam să merg..

Acum era momentul să-mi fac ordine în gânduri... Ce voiam defapt?

Nu îl vreau pe Bob.. El e prea bun pentru mine. Bob nu merită. Dar.. Ah!

După vreo 20 de minute de mers, am văzut o chestie interesantă.

Pe una dintre crengile unui copac bătrân erau prinse două lanţuri care jos erau unite de un cauciuc. Era o hintă. O hintă ascunsă de privirile tuturor oamenilor, una care, dacă nu mă zgâriam la picior şi nu-mi întorceam capul să văd ce e împrejur nici nu o observam.

Hinta aceea îmi amintea de... De când aveam vreo 3 ani şi mergeam la bunici în fiecare vacanţă. Aveam acolo o hintă ca şi asta, prinsă de nucul bătrân al bunicilor. Nucul acela care arăta la fel de când îl ştiam. Şi ce mai nuc.... Lângă nucul acela visasem prima dată la un tip, nucul acela fusese acolo când m-a certat mama pentru prima dată... Nucul acela fusese cel după care mă ascunsesem vara trecută când fusesem cu prietenii la furat de cireşe şi cel de la care furasem cireşe ne-a văzut. Şi a început să fugă după noi... Am avut aşa un noroc că am scăpat toţi... Nucul acela ne-a ascuns pe mine şi una dintre prietene mele de la bunici de bătrânul acela cu cireşele. Tot amintire de la nucul acela aveam o cicatrice de toată frumuseţea pe picior de când aveam vreo şapte ani şă cumva-cumva m-am căţărat în el. Dar de coborât... Mai greu. A trebuit săsar. Ş-am sărit. Dar am căzut şi m-am lovit destul de rău. Tot lângă nucul acela mi-am îngropat şi broaştele ţestoase.. Săracele broaşte.. Fraiera de mine. Cât am plâns pentru ele... LE făcusem mormânt, nu alta. Chiar şi cruce din scobitori. Eram mică şi fraieră atunci. Tot lângă nuc era îngropat şi hamsterul. Micuţul meu hamster. După ce murise săpasem o groapă de vreo 50 de centimetri şi destul de lată, astfel încât a încăput în ea rumeguşul în care stătea hamsterul, cu tot cu el....

Mi-am aprins o ţigară. Trecuse vre-o oră de când eram aici. Hinta asta mă liniştea.. Şi era aşa de bine.. Soarele se pregătea să apună.. Era totul aşa de minunat.. Şi aici mă simţea liberă. Nimănui nu-i trecea prin cap că aş putea fi aici. Nimeni nu avea să observe că lipsesc. Posibil Bob. Sau posibil toţi. Oricum.. Cui îi păsa? Vor putea ei să-mi ţină predici când mă întorceam. Acum era timpul meu. Acum aveam de gând să mă relaxez.. Gata cu Bob, la Chris şi Aly nici nu mă mai gândeam... Cui îi mai păsa de ei? Mie nu! Chiar nu mă mai interesa de nimeni.. Nimeni şi nimic. Acum eram eu! Eu pe primul loc. Şi la urma urmelor, meritam chestia cu Chris. Şi eu am fost cu Bob. Dar mai conta? Gata Viv! Nu te mai gândi la nimic. Gândeşte-te la tine. La păpucii aceia pe care vrei să-i cumprei de vreo două săptămâni. Bun! Luni o să-mi fac timp şi de cumpărături. Luni îmi voi cumpăra acei păpuci. Luni... Dar.. N-am chef de nimic. Luni vreau să doooorm! Atât!

Luni vreau să fiu invizibilă.. Ca în melodia aia.. Azi nu! O să-mi pun ochelarii la ochi.. Că dacă nu mă vede nime.. Eu pot să văd pe oricine.. Vreau puţin timp pentru mine.. Eu şi cu mine şi....

-Vivian!?

Si DA! Mai am acelasi vis, da` oare iti mai pasa? [23]

Ce putea fi mai bine?

Eu. El. Atât.

Nu trecură alte 5 secunde şi eram in pat, eu peste el, eu cu mâinile în părul lui iar el cu mâinile la mine pe spate.

Nu, nu eram dezbrăcaţi, nu făceam nimic altceva decât să ne sărutăm. Pen'că Bob nu era genu' ăsta de tip. Nu făcea nimic dacă eu nu'i dădeam voie. Bob era genu' de tip cuminte. Cam prea cuminte..

..........

Telefonul Amaliei începu să sune. Ah! Ce păcat....

-Ăăăă.. Bob.. Amaliei îi sună telefonul...

-Şi ce?

Bob continua să mă sărute pe gât. Doamne! Nu mai eram în stare nici să gândesc....

-Bob..... Ăh... Cred că... Trebuie... Dacă e... Ăh.. Dacă-i important?.... Bob.....

dar el continua să mă sărute pe gât.. Încă mă ţinea în braţe... Până la urmă am găsit telefonul.

M-am tras din braţele lui Bob, acum stăteam amândoi pe spate în pat, unul lângă celălalt.

M-am uitat la telefonul care continua să sune. Am tras adânc aer în piept după care am răspuns....

-Dana.. ăă.. Amalia e jos. Nu poate vorbi acum. Ăi spun să te sune. Te pup. Mai vorbim. Paaa...

ş-am închis....

-Ăă.. Bob.. Tre să-i zic Amaliei c-a sunat-o Dana.. Poate e urgent....

-Acum?....

-Mda....

ş-am plecat. Bob a rămas în cameră. Iar cheia.. Ei bine cheia era tot la mine.

Am coborât uşor scările, iar din living se auzeau râsetele celorlalţi.

Am luat-o în partea cealaltă, adică spre uşa de la ieşire.

Mi-am luat hanoracul, pachetul de ţigări şi în secunda următoare eram afară.

Nu aveam un traseu anume pe unde să merg, nici un scop al plimbării mele. Dar nici o vină că-l minţisem pe Bob.

Si DA! Mai am acelasi vis, da` oare iti mai pasa? [22]

Era deja 8 juma’ când sună alarma.

Doamne.. Tre să fac un duş şi toate cele că la 12 plec. În sfârşit. Doamne ce noapte groaznică am avut.

Oh doamne.. Noaptea trecută…..

NOAPTEA TRECUTĂ! CHRIS! ALY!

Ce idioată sunt!! Şi azi plec.. Da. Plec. Azi…

Un week’end în care să uit de probleme şi de tot. Un week’end rezervat distracţiei.

Atât!

Mă ridic cu greu din ăpat şi mă îndrept spre baie. Am nevoie de cel mai relaxant duş din istorie.

Dau drumul la apă şi las să se umple cada. Dar nu cu apă fierbinte. Nu vreau apă fierbinte. Niciodată nu mi’a plăcut apa fierbinte. Nici apa rece de altfel.

Apa mea din cadă e potrivită. Mai rece decât caldă, dar exact de asta am nevoie: să mă trezesc. Să’mi fac curat în gânduri.

E 10. Ies din cadă, mă acopăr cu prosoape, merg la mine în cameră şi mă dau cu toate loţiunile, cremele şi uleiurile de corp, după care îmi iau blugii, un tricou cu imprimeu funny şi UGG’s. Părul îl las aşa cum e el, creţ, pe spate. N’am nici un chef să’l leg.

Ajung la locul stabilit. Toată lumea e acolo. Dar nu am întârziat. Am ajuns la fix.

Bob mă ajută cu bagajul şi plecăm.

E al naibii de cald. Şi mai e şi Bob care s’a pus lângă mine. Şi arată aşa bine de dimineaţă..

-Deci vrei?

-Poftim!? Întreb nedumerită

-Dacă vrei să vi cu noi în cameră. Te rog zi că vrei! E Amalia. Vrea să stau cu ea în cameră.

-Ăă.. Eu, tu şi mai cine?

-Păi tu, eu, Cristiana, Alissa şi Vera.

-Ăă.. Da. De ce nu.

-Perfect! zise Bob tot un zâmbet

-Ce’i??

-Păi camera lor e lângă a noastră.

-Şi ce dacă?

-N’o să prea dormiţi…

-Vrei să’ţi arăt că o să dormim?

-Nu dacă iau eu cheia înainte.

-Să te văd!

Următoarea clipă Bob mă săruta. Şi era unul dintre săruturile lui bune. Nu’mi venea să’l mai las. Dar ajunsesem deja. Trebuia să coborâm.

-Continuăm mai târziu. Şi zâmbi

-Te’nveţi. I’am zâmbit şi eu şi după ce mi’am luat bagajul le’am urmat pe fete. Ajunse în faţa camerelor înaintea lor, am luat cheia de la camera noastră, dar şi de la camera lor. Când au ajuns şi ei nu păreau să’şi fi dat seama de absenţa chieii aşa că am ţinut’o în continuare la mine, fără să aduc vorba de ea.

După ce am lăsat bagajele în cameră şi am făcut un duş, ne’am dus în living. Băieţii erau deja acolo şi jucau cărţi. Se pare că lor nu le luase atâta timp ca nouă.

-Hei prinţeselor, v’a luat cam mult.

Andy se ridică în picioare şi merse la Alissa. Era cu ea de vreo trei luni dar o înşela la greu. Şi ea habar nu avea.

-Hai lasă. Deci.. Ce jucăm? Întrebă Vera

-Noi vrem poker. Da’ jucăm ce vreţi şi voi.

-Ok! Poker atunci!

Fetele merseră lângă băieţi şi se aşezară în cerc. Eu în schimb habar n’aveam cum se joacă poker. Şi nici chef n’aveam.

-Hei Vivian! Nu vii? Asta era Raluca. Tipa din cealaltă cameră. Era cam singura din camera ceaaltă pe care o ştiam.

-Ăă.. Nu. Nu ştiu să joc şi nici nu prea am chef.. Mă duc să dau un telefon şi alte chestii până jucaţi voi.

-Hai măi joacă!

-Stai Raluca liniştită.. Nu joc. Tre să’mi fac şi unghiile.. Şi fac şi ceva curat în cameră…

-Cum vrei. Vrzi că în jumătate de oră o să mâncăm.

-Aha. Ok. Ne vedem atunci.

-Bine.

Am urcat sus şi m’am dus direct în cameră.

M’am întins pe pat, mi’am pus căştile şi am dat drumul la muzică.

-Ştiu că e la tine!

e Bob

-E la mine ce ?

-Cheia !

-Da. Şi ? Nu ţi’o dau.

-Atunci o s’o iau eu.

-Nu şti unde e… N’ai şanse s’o găseşti…

atunci m’a luat în braţe şi a inceput să mă sărute. Eram aproape de uşă. Bob a închis uşa. Am scos cheia din ‘’ascunzătoarea secretă’’ în care o pusesem, adică la sutien. Şi am închis uşa. După care am pus cheia la loc. Toată treaba s’a întâmplat în timp ce ne sărutam, nu în mai mult de 5 secunde.

Acum eram singuri. Doar eu şi el.

Hummer`ul roz...

Era o zi de început de Decembrie. Se anunţa vreme destul de ok, şi foarte probabil să ningă. Mădă cu Andra nu făcuseră cumpărăturile de Crăciun.

-Mădăăăă! Trezeşte-te! incerca

Andra s'o trezească pe Mădă.

-Încă 5 minute mamă.. nu vreau la şcoală...

-Mădă! strigă Andra dintr'o dată.

-CEEEE? sări Mădă din par speriată.

-Ai promis că azi mergem să facem cumpărături pentru Crăciun...

-E dimineaţă...Devreme..

-Ce zici? E 3 jumate...

-Ceee? Stai că acum, un duş, mă spăl pe dinţi.. ăă... mă schimb şi gata...

dar Mădă era incurcată printre cearşafuri.

-Da! Asta după ce te ridici din pat.

-Dacă mă descâlcesc de aici....

-Lasă că te ajut eu să te.. ăă.. descâlceşti.

o oră mai târziu Mădă era gata de cumpărături, îmbrăcată cu o pereche de colanţi verzi, bocanci tot verzi şi o rochiţă croşetată roşie. Iar Andra era cu nişte super-botine cu tocuri cui, blugi skinny şi o cămaşă albă.

-Oau zâno! Ce e cu ţinuta asta aşa de.. ăă.. Aşa de wow!

-Păi cum mergem la cumpărături, cine ştie cu ce super-tip mă voi întâlni...

-Păi.. în orice caz eu îţi urez succes la cumpărături pe tocurile astea demenţiale...

-Mersi.

Şi îmbrăcate aşa fetele porniră spre Super-Hummer Care şi acesta era decorat cu fundiţe roşii şi verzi în jurul oglinzilor dar şi înăuntru, iar noul odorizant de maşină era cu miros de brad, ca fetele să simtă spiritul Crăciunului.

-Vai ce Hummer drăguţ avem! zise Mădă şi o îmbrăţişă pe Andra, după care fetele intrară în Hummer şi porniră spre primul oraş de pe listă: Timişoara...

Nici o problemă pentru Hummer. Într-o oră fetele erau în Timişoara, în faţa Mall-ului, cu câte un cola roz în mână.

-Aici începe defapt drumul... zise Mădă în timp ce intrau în Mall...

-Cadouri... Şi băieţi..

-Da...

-Hai la treabă...

Aşa, fetele noastre intrară în fiecare magazin de haine sau păpuci şi probau toate hainele şi păpucii, dar se uitau în acelaşi timp şi după cadouri pentru prietenii lor.

La ora 20:30 Mădă avea deja 5 plase pline cu haine, păpuci şi accesorii, în timp ce Andra doar 4. Şi tot nu'si găsise perechea favorită de cizmuliţe de iarnă fără toc...

-Lasă Andra, mâine mergem la Cluj, mai avem Sibiul, Oradea şi Bucureşti. Găsim noi ceva şi pentru tine.

-Abia aştept. Dacă tot nu am dat de băăă...

Dar în acea clipă, din neatenţie, Andra se împiedică. Dar acest lucru l'a făcut pe un tip drăguţ să o prindă înainte de a cădea.

-Eşti bine? întrebă tipul drăguţ.

-Ăă.. Da.. Mersi.. E ok...

-Ah da. Mă numesc Edy. Tu?

-Eu sunt.. Ăă.. Mă numesc..

-Andra. completă Mădă

-Da.. Andra.. zise într'un final şi ea.

-Drăguţ... afirmă Edy

-Eu mă duc să las plasele la maşină... îi întrerupse Mădă

În timp ce se îndrepta spre maşină, la colţ, Mădă ''se ciocni'' de un tip.

-Vezi pe unde mergi! îi reproşă Mădă

-Tu vorbeşti, Moş Crăciun?

-Auzi măi incultule, poate vrei o plasă d'asta după cap!

-Vezi că plasele alea afectează.

-Îţi afectez eu ţie creieru' dacă nu te dai din faţa mea.

-Nu vreau să mă dau. Şi ce o să faci?

-Auzi, hai lasă'mă că n'am chef dă mă cert cu tâmpiţii.

-Cine vorbeşte!

-Deşteptu' cedează primu'! îi răspunse Mădă tipului care, dacă te uitai puţin la el, era chiar drăguţ. După care îl ocoli, merse la maşină unde lăsă plasele.

''Tâmpit om'' îşi zise ea

''Îmi place..'' gândi el

După ce îşi lăsă plasele în maşină, Mădă plecă înapoi după Andra şi noul ei ''prieten''. Dar când ajunse acolo, îl văzu pe ''tâmpit'' că povesteşte cu Edy şi merse la Andra.

-Deci?

-E din Alba şi el! Şi ah da! Mergem la film la Edy acasă în seara asta. A spus că o să vină şi un prieten foarte bun de'a lui la el.

-Fetelor, el e Rareş, un prieten foarte bun de'al meu. Cel mai bun prieten chiar. zise Edy care tocmai atunci se întoarse spre ele.

Dar surpriză: Rareş era ''tâmpitul''.

-Andra! Îmi pare bine!

-Rareş!

-Dar poţi să îi zici tămpitul! completă Mădă
-Oh! Uite cine vorbeşte! Moş Crăciun.
-Să înţeleg că v'aţi cunoscut? îi întrebară Andra şi Edy în acelaşi timp
-Din păcate da! confirmă Rareş.
-Şi ce păcat! continuă Mădă
-Păi îmi pare rău că vă întrerup discuţia amoroasă, dar ce'ar fi să plecăm. Doar la 02:00 tre' să fim prezenţi la Edy la film.
-Mda.. Hai Andra.. Avem ceva mai bun de făcut.
-Da! Ne vedem la Edy le zise Rareş.
Dar Mădă nu îl băgă în seamă, crezând că doar glumeşte.

-Hai Andra, Pune'ţi centura că plecăm!
-Ok Mădă!
Ş'aşa plecară, dar Mădă încă se gândea la cât de drăguţ era Rareş şi dacă chiar avea să'l vadă diseară la film. Iar în timpul ăsta Andra se gândea la Edy şi la cum ajunsese să îl cunoască.

-Însfârşit acasă! exclamară cele două prietene când ajunseseră acasă.
După ce ajunseră în casă, în timp ce Mădă făcea duş, Andra proba tot felul de haine. Într'un final se hotărî să-şi ia nişte blugi negri, o bluziţă mov şi nişte ugg-s mov. După ce făcu şi Andra duş, Mădă alese pentru ea nişte colanţi gri, o bluză mai lungă verde închis şi bocanci la fel de verzi.

-Mă aşteaptă o noapte de vis! se entuziasmă Andra

-Sper să fie la fel şi pentru mine! mormăi Mădă

-Hai să mergem!

-Haide!

Ş-aşa plecară fetele la Edy... 20 de minute mai târziu erau în faţa uşii....

-Intraţi! Hey scumpo! Salut Mădă! le întâmpină Edy

-Dragule!

-Edy!

-Salut Moş Crăciun! Chiar speram că nu o să vii!

-Tâmpitule! La fel de drăguţ şi grijuliu ca întotdeauna!

-Ăă apropo. Salut Andra!

-Bună Rareş!

-Haideţi înăuntru. Să spuneţi şi voi un film.. le invită Edy

-Silent Hill! propuse Andra

-Deşi l-am văzut, m-aş mai uita la el de 1000 de ori... spuse Mădă visătoare

-Eu de 1001! zise Rareş

-Mie-mi convine. zise într-un final şi Edy

Ş-aşa ajunseră să se uite la Silent Hill.

Mădă se aşeză pe pat în colţ, iar lângă ea se puse chiar Rareş. Edy şi Andra erau pe canapea, îmbrăţişaţi, aşteptând să pornească filmul. Dar era clar că niciunul din ei nu avea să urmărească filmul. Cu toţii se gândeau la altceva.

Andra şi Edy se sărutau de zor. Andra stătea în braţele lui Edy iar el o ţinea aşa delicat încât zici că i-ar fi fost frică să nu se spargă... Şi-ntradevăr.. Andra era aşa delicată...

În acest timp Mădă şi Rareş se prefăceau atenţi la film, când defapt se gândeau la ei. Se gândeau la cum le-ar sta împreună şi din când în când se mai uitau pe furiş unul la celălalt. Dar niciunul din ei nu ştia asta. Mădă o ţinea pe a ei, cum că nu îl suportă. Iar el la fel. Ziceau că nu se suportă.

Când se termină filmul, Edy propuse ceva:

-Ce-ar fi să ieşim afară puţin?

-Bună idee scumpule! afirmă Andra

-Cum vreţi... ziseră în acelaşi timp Mădă şi Rareş

Şi uite aşa, la ora 5 dimineaţa, cei 4 se plimbau pe bulevard. Bine-nţeles că Andra şi Edy se ţineau de mână. Iar Mădă şi Rareş mergeau aşa, la o distanţă mică unul de celălalt.

-Băi voi aţi văzut ce bine v-ar sta împreună?? întrebă Andra

-Ce? Mie cu ăsta? întrebă nedumerită Mădă

-Aha... afirmă Edy

-Cu Moş Crăciun? Ah! Niciodată! negă Rareş

-Auzi măi cretinule! Eu nu sunt Moş Crăciun! îi răspunse Mădă lui Rareş întorcându-se spre el.

-Cretin? Te uiţi în oglindă vreodată?

-Mai des decât crezi!

-Şi nu se sparge? La cât eşti de simpatică...

Acum distanţa dintre cei doi se tot micşora. Până ce Mădă şi Rareş ajunseră să stea lipiţi unul de celălalt, între feţele lor rămânând doar vreo 4 centimetri.

-Eu simpatică? Păi sunt simpatică! Nu ca tine! Şarpe plin de venin ce eşti! iar în acel moment Mădă îl prinse pe Rareş de hanorac

-Zise cea mai simpatică fată care nu ar răni nici o muscă? Sau ce! după ce zise acestea, Rareş îşi puse mâinile pe talia ei

-Păi poţi să şti! Fraiere!

-Fraier-o!

Şi atunci se întâmplă miracolul: Cei doi se sărutară.

Iar cu două secunde după ce se sărutară cei doi, Andra şi Edy, care până acum râseră de ei, se sărutară şi ei.

Ş-anceput să ningă... Prima ninsoare din acel an... Şi era aşa perfect pentru cele două prietene...

Si DA! Mai am acelasi vis, da` oare iti mai pasa? [19]

Nu ştiu cât e ceasul, dar e vreo 4 juma' dimineaţa. Bănuiesc.

Sunt tot la Daria, dar Bob nu e lângă mine. Doamne.. Oare am visat tot?

Încerc să mă ridic din pat dar e aşa de cald aici... Închid ochii şi inspir mirosul de parfum de pe cearşaf. Nu a fost un vis! Încă se simte mirosul parfumului lui. Dar unde e el?...

Doamne.. Sunt praf. Mi'e lene şi şă mă ridic din pat... Aşa că mă întind pe tot patul, închid ochii şi încep să respir profund.

-Te'ai trezit?

-Cine'ntreabăăăă?

-Vrei o cafea?

-La ora asta? Cât naiba e.. Ah! Cât e ceasu'?

-E 3 dimineaţa.

-Pff...

-Deci vrei o cafea?

-Da.

-Vi tu aici sau ţi'o aduc acolo?

-Dacă vi să mă colectezi şi pe mine d'aici, o bem acolo.

-Eşti varză!

-Praf...

Şi atunci a venit şi a'neput să mă sărute. Şi era aşa cald şi bine.. Dar deşi m'am mai trezit, tot nu voiam să mă ridic de acolo. Nici el nu voiam să plece. Tot ce aveam chef acum era să stau cu el sub cearşafurile calde. Şi speram că şi el vrea la fel..

-Nu mai am chef de nici o cafea.

-Speram să zici asta.

-Zău? Credeam că vrei o cafea.

-Până înainte să vi tu aici, voiam una.

-Acum eu sunt de vină?

-N'o lua ca pe o vină.

-Atunci?

-Păi cafeaua era să mă trezesc. Da' m'am trezit şi fără ea..

-Deci eu am ţinut locu' cafelei?

-O cafea extraordinară...

-Un ceai vrei?

-Vreau doar să nu pleci.

-Nici prin gând nu'mi trece.

Mi'am pus capul pe pieptul lui, am inchis ochii şi i'am inspirat parfumul, ţinând aerul în piept cât mai mult timp, ca să nu dau drumul mirosului care mă ameţea ,într'un sens bun, pentru că iubeam mirosul acela. Am închis ochii şi am început să mă gândesc din ce ăn ce mai mult la el ca la un.. Iubit probabil. Ah! Ce groaznică sunt. Şi Chris? Cum rămânea cu Chris?

Ş'am stat aşa, îmbrăţişaţi multă vreme, cu gândul la Chris şi la cum aş putea să'i explic ceea ce s'a întâmplat între mine şi Bob...

Si DA! Mai am acelasi vis, da` oare iti mai pasa? [15]

Mai sunt vreo 5 minute pana se suna. Mor de somn. Si caloriferul e asa de cald...

Ah! PRea cald!.. Da` afara ploua.. Ploua si e frig. Iar in clasa e asa de.. Ah. E bine!

-Hei V! Azi daca vrei, poti veni la mine la film. Ca n`am chef de scoala.

-Oh Daria! ii soptesc, si o`mbratisez. Vin! La cat plecam?

-La 10. Ia`ti si printu` daca vrei.

-Azi nu.

-Nu te mai lasa sa te uiti la film. Sau?

-Nu mi de asta. Da`.. Azi vreau sa gandesc limpede.

-Emotiile astea!

-Hai taci!

-Ha! Ha! Ha!

-Production... Stiu Daria iubire.

-Eh.. Mai nou ma iubesti. Aaa?

-Vai draga! Nici nu`ti imaginezi!

si probabil daca eram baiat, Daria era cea de care ma indragosteam. Are acel ceva al ei. Doar al ei.

-Tu V! O zis Dee aia, pretena lu` ala din a-10a ca sambata n`ai fost in Escape.

-M`am lasat de dus in cluburi.

-De cand tu?

-De la bal!

-Te cumintesti?

-Ie.

-Cu ce motiv?

-Sa vad cum e. Daca`mi place.

-Atunci lasa`te de asta. Ca nu o sa`ti placa.

-Zici tu?

-La cum te stiu...

Si Dariaa vea dreptate. Prima data cand vorbisemcu ea, fusese acum vreo 2 ani, tot in Escape.

Escape. Scaparea mea din monotonie.

Bausem atunci cam peste masura. Bausem nenica. Si eram tare ametita.

Pe Daria acol o cunoscusem. Imi ceruse o tigara. S`apoi am inceput sa dansez cu ea. Si dansam. Ca la capitolu` asta, ma tineam bine de tot.

Dansam fara probleme, pe tocuri sau desculta, chiar si in adidasi. N`aveam treaba. Dansu` era felu` meu de a ma exprima. Inca ma exprimam prin dans. Ma calma si ma relaxa. Mereu.

Stiu ca o durusera picioarele pe Daria, si`i dadusem eu balerinii mei, in schimbul a o pereche de sandale al naibii de faine, da` cu a naibii tocuri cui, de culoare mov. Un mov nenica, de nici in vise nu vezi culoare deaia.

Eram imbracate in blugi deaia scurti. Si eu, si ea. Eu cu un maieu mov, da` un mov mai deschis decat sandalele ei, iar ea cu unu` galben, complementar movului aluia demential.

Niciodata nu m`am gandit cat de bune prietene vom ajunge noi intr`o zi..

Si`asa am dansat cu Daria in seara aia, Si pe jos, si pe boxe, si pe unde mai dansa lumea.

Stiu ca m`am dus sa dau un telefon atunci, nu mai stiu pe cine sunasem. Apoi am baut un shot de whisky si dupa ce m`am mai zbenguit de vreo doua ori, praf am fost tata.

Ca nici nu imi mai amintesc ce facusem.

Stiu ca m`am trezit de dimineata acasa la Daria. Pe`atunci nu stiam unde sunt. Da` acums tiu exact cum arata camera lu` Daria, si tot apartamentu` ei.

Nu mai locuieste acum cu parintii. Ca au lasat`o sa stea singura. Ziceau ca`i destul de mare acu`, pe clasa a noua.

Si, revenind la betia mea care`mi trecuse pana dimineata, Daria facea cafele in bucatarie si isi fuma tigara de dimineata.

-Raza de soare!

-Daria? Lamureste`ma ma ce caut aici. Si unde naiba is? Si.. Ce`am facut azi noapte..

-Iti amintesti de mine?

-Si te sandalele tale mov.. Normal!

-Pai.. Ai baut cam peste masura, ai dansat cu.. Toata lumea.. Si.. Te`ai simtit bine. Ai cam dansat cu toti de pe`acol, si ai cam flirt`at cu vreo cativa, nu te`ai combinat cu nici`unu, stai linistita, esti tot free.. Nu mai puteai sa te tii pe picioare cand am plecat, si crede`ma, nu era de la tocurile mele. Erai doar beata. Si te`am adus la mine. Ai fost cuminte. Te`ai schimbat singura si ai adormit imediat dupa ce`ai pus capu` pe perna. Vrei cafea?

-Pai.. Mersi ca ai avut grija de mine si toate cele, si da, cred ca o cafea mi`ar prinde bine..

-Ok. Diseara iar. Daca vrei. Ramai iar la mine. Sau cum vrei.

-Ramai tu la mine. Sunt singura in week`end`uri.

-Oau.. Bine. Fie. Daca nu sunt in plus..

-Relax!

Si in seara urmatoare, iar am dansat, doar ca acum eu am adus`o pe Daria acasa, nu ea pe mine.

Si de`atunci am ramas prietene.. Daria era pur si simplu.. Ea.

D`aia orice baiat care`ar fi stat cu ea, sigur s`a simtit norocos. Sau cel putin..

Eu una m`as simti.

Si e 10 deja. Am visat iar?

Doamne.. ce vremuri.

Da` de atunci m`am cumintit. Nu mai merg in cluburi. Nu ma mai desfasor pe ringul de dans.

Doar in camera, in liniste, departe de ochii tuturor.

Sau in ploaie! Da! Dansam in ploaie! Acolo dansam si cu Daria, si fara ea. In ploaie sa fie!

Sa ma curete de toate!.. Exact cum zicea odata Daria..

Ploaia te spala.. Te face alt om.. Unul mai bun.. Un dansator mai bun..

Si DA! Mai am acelasi vis, da` oare iti mai pasa? [12]

Aceeasi monotonie pana la bal.

Repetitii printre certuri, si neintelegeri.Apoi repetitii iar.

Si asa trec multe zile. Trece vremea.

Si noi inca suntem impreuna. Ne intelegem bine. Suntem fericiti!

Sau doar ni se pare. Devine rece, distant, totul se schimba.

Da` noi ne mintim ca ne e bine.

Cand ne vedeam ne imbratisam, si vorbeam destul de des.

Nu am mai facut ceva iesit din comun de multa vreme.

S`asa se apropie balu`...

Mai este o zi si apoi balu.

Sunt prea preocupata cu alesul hainelor cu care trebuie sa ma`mbrac la bal.

Am cea mai draguta rochie in tonuri mov pentru bal, pantofi si sandale cu toc, si alte rochii dragute, dar si alte costumatii, pentru toate probele.

Sunt fresh.

Fresh si plina de emotii.

Voiam sa fiu o printesa! Trebuia sa arat ca o printesa!

Meritam asta dupa atata vreme!

Chiar imi doream asta! Voiam sa fiu printesa balului inca din clasa a7a. Inca`mi doream asta.

Si asa avea sa fie...

Exact acesta a fost gandul cu care am adormit in noaptea aceea.

Si suna telefonul dimineata..

Ma trezesc cam greu, fac un dus, ma pregatesc sa merg la coafor si, intre timp, ma gandesc cum sa`mi fac paru`.

Mizez pe naturalete azi. Paru` desprins, bucle, si o panglica gen bentita.

Imi iau hainele si toate cele, si`ajung la locu` unde se tine balu`...

Incepe si balu` intr`un final.

Viv! Ce naiba! Esti plina de emotii!

Toti boboceii care participa iti repete intr`una: Linisteste`te! Va fi bine!

S`atunci iti zici: Ma voi distra! Daca nu iau nimic, voi fi totusi o printesa!

Se ridica cortina...

Si DA! Mai am acelasi vis, da` oare iti mai pasa? [11]

Suna alarma.

E dimineata. N`am chef de nimic. Mai dorm putin..

Ma trezesc iar, ma`mbrac si plec spre scoala. Ajung exact la timp pentru alegerile pentru bal.

M`asez acolo, vin aia ce organizeaza, si vi si tu acolo. Ma iei de mana si`mi zici ca ti`a fost dor de mine. Ma`ntorc la Aly si o iau de mana. Te las sa pleci langa colegii tai.

Incepe tot balamucu si, in cele din urma sunt aleasa sa particip la bal, fiind aleasa ultima.

Imi pare bine, normal. Mai este cam o luna si`umpic.

Sunt aleasa sa particip la bal, exact cum mi`ai promis tu candva.

Acum sunt confuza, ce`o sa fac la bal.

Mi`e dor de tine. Imi lipsesti.

Au trecut cateva ore de cand am ajuns acasa, dupa alegerile alea, da` mi dor de tine.

Doamne! Viv! Zici ca`i telenovela aici!

Incepe sa ploua.

Stau intre cearsafuri, ratacita in vise, speriata de furtuna de afara, si cu gandul alergand dupa tine, cu mirosul tau in mine, cu atingerea ta pe spate si cu sarutul tau pe buze..

Imi vine sa urlu si sa tip dupa tine, s`arunc cu toate in toate, poate poate te`oi revedea.

Nu te vreau! Dar am asa nevoie de tine..

Te urasc asa de mult pentru ce ai facut din mine.. M`ai facut sa te consider un drog de care am nevoie. Un drog pe care nu`l vreau! Dar am nevoie de el.

Si totusi.. Esti cu mine. Sunt cu tine. Ne e bine..

Ma calmez, ratacita intre mirosul ce Cola pe care`l simt acum, dar si cel al cearsafurilor.

Vreau sa ma ridic. Sa te sun.

Nu mai gasesc telefonul. Incepe sa ma doara capul.

Ploua...

Adorm...

Si DA! Mai am acelasi vis, da` oare iti mai pasa? [6]

Poza aia....
O poza cu noi..
Prima poza cu noi.. Poza aia in care niciunu din noi nu era atent.. Poza in care ne strambam unu la altu..
Exact dupa ce`am impartit ciocolata Milka cu caramel.. Si atunci imi amintesc ziua aia cu lux de amanunte...
Cum m`a trezit telefonu` pe la ora 2..
Era un mesaj de`al tau in care`mi ziceai ca ti dor de mine si ma`ntrebai daca am pelcat acasa sau am mai ramas..
Si nu ti`am raspuns..
Da` pe la 7 am iesit afara.. Cu aceiasi cu care ieseam si inainte sa te cunosc..
Si apari si tu 5 minute mai tarziu si nu ma vezi ca ma duc in spate la Karla si tu ii intrebi pe aia daca stiu ceva de mine. Ce fac, unde is.. S`atunci vin in spatele tau si`ti pun mainile la ochi si tu nu te prinzi ca`s eu.. Si dupaia te`ntorci si ma vezi.. si ma saruti.. Fara sa mai zici nimic.
Apoi ne tinem in brate un timp.. mult timp..
Si nu`mi mai pasa de nimeni si nimic.. Numa` de tine. Atat..
-Ba m`asculti?

-Haaaa??? Scuze.. Ai zis ceva?

-Te`ntrebam dac`ai patit ceva. Ti rau ma sau ce naiba ai?

-Haa?

-Pai cand am venit aici stateai nemiscata, naiba stie unde te uitai si erai alba la fata.

-Nu ma! N`am nimic.

-S`atunci?..

-Ma gandeam..

-La??..

-Nimic..

-Zi ma!

-La.. scoala.

ce minciuna... sper sa ma creada. De obicei stiu sa ma prefac.. da in fata lui ma pierd..

-??

-Ma gandeam ce`ar fi daca... Daca nu ar fi scoala..

-??

-Adica no`.. Sa nu mergem la scoala.. Adica chestie deaia.. Fara ore.. Ca`n vacanta..

-Pai nu te`as mai vedea zilnic si.. cam atat.

-Haaa?

-Adica nu am mai cunoaste atatea persoane.

-Un fel de..

-Si nu ne`ar mai enerva profii..

-Nu am mai avea de unde sa chiulim.

-Sa ne facem absente..

-D`alea nemotivate si sa n`avem de unde sa ne facem rost de scutiri.

-Fara atata bataie de cap.

-Da.. Am fi asa de linistiti..

-Las ca mai ai cativa ani si scapi.

-Scap cand is majora.

-Da` scapi macar..

-Iee.. Si am putea dormi pan` la cat am vrea dimineata..

-Ca`n vacante..

-Vacanta..

-Amintiri..

-Ca poza aia?

Si DA! Mai am acelasi vis, da` oare iti mai pasa? [4]

Ma`ntorc si vad blondina.. una din fostele tale......

-Mars tu d`aici! Nu vez ca ne`ntrerupi? Hai valea pana nu ma ridic si`mi bag mana`n paru` tau!

ii zic eu aleia, iar pe tine te`apuca rasu`.

-Ce ai tu? ?Te`ai lovit la cap?

-Da tu! Si? Ti ciuda? Hai pleaca!..

s`atunci tu ma saruti iar.....
-Ba nu vi rusine sa va pupati aici in fata mea?
-Nu tu! ii zic eu si incepem sa radem amandoi.
-Nesimtit`o!
-Sti.. cateodata ignoranta e un dar..
zici tu
-Da! Da` si blondele sunt o buna matura.. iti raspund eu
-Ma faci matura? Ha!
-Nu draga! Tu esti defapt o carpa. Da` no..
-Da` poti sa te crezi mop daca te face mai fericita.. ii zici tu senin
-Si deci.. Nu te crezi in plus? o`ntreb eu
-Sa va las aici sa ii..
-Sa facem sex draga! Hai cara`te ca ma si ridic la tine!
ii raspund si ea ramane masca
-Ohoooo!!... si incepi sa razi
-Deci sinteti impreuna! Nu? intreaba ea inainte si mai sa`i dea lacrimile.
-Defapt.. incep eu sa zic da` tu ma intrerupi:
-DA! Suntem impreuna! Asa`i iubi?
si iar ma sarti, in timp ce blondina pleaca de`acol.
-Ba puteam sa mocup de ea...
-Lasa iubita ca ai tu timp cand iti revii..
-Iubita? te`ntreb eu seaca
-Te`am scapat de aia tu!
-Da`ti dai seama ca acum o sa zica in gura mare la toata scoala ca`s iubita ta?
-Si?
-Si dupaia o sa creada toti ca is cu tine..
-Si ce te deranjaza asa tare?
-Nu`mi place ca ei sa creada lucruri ce nu`s adevarate...
-Ok.. Hai ca ma duc sa vorbesc cu ea..
-Ok..
-Nu pleca. Revin
-Mda.. cum zici tu..
Si pleci da` plec si eu.. Plec din locu` asta infect direct in parcu` ala uitat de lume, locu` ala care imi da fiori.. Ma face sa ma simt.. Bine.
Ajung in parc si`mi suna telefonu`..
"Vivi!! Hai repede la scoala!" tipa Daria la telefon.
"Dacami zici si dece.. vin.."
"Tra sa vezi ceva!"
"I urgent?"
"Da!"
"Unde esti?"
"La sport. Hai!"
"In 3 minute`s acol"
"Te`astept"
Ii inchid si plec spre Daria, sa vad ce are.
_Hei tu! Zi ce`i?
-Ba treci iute cu mine!
si ma trage de mana pana ajungem pe mijlocu` holului, unde mi`l arata pe Chris cu blondina cum se pupa.

Si DA! Mai am acelasi vis, da` oare iti mai pasa? [1]

Si`nchid ochii ca deja mor de somn..
Si atunci de vad pe tine, dupa ce ies de la ora de info.
Esti cu Kevin, prietenul tau cel mai bun.
O iau la fuga la locu` de fumat de cand eram in clasele mai mici. Ma asez jos, si scot pachetu lu` Alex de tigari din buzunar, ca mi l`a lasat mie sa i`l dau la Daria. Si atunci aprind prima tigare, si incerc sa`nvat cum se fumeaza. Si culmea: la nervi, imi iese. Fumez...
O fumez ca sa te uit, fraiere, da`mi dau lacrimile si imi sterg prima lacrima ce`mi cade pe obraz, cu maneca de la bluza. Ma uit cat e ceasu si exact atunci apari tu, cu Kevin, si va uitati la mine. Da` nu`mi vedeti fata ca m`am ghemuit cand v`am auzit vocile, si n`am mai apucat sa vad cat e ceasu`.
-Hei Vivian! A zis Alex ca`i posibil sa fie la tine pachetu lui de tigari. Sau e la Daria? ma intreaba Kevin
Ii intind pachetu` si el il ia.
-Ma Vivi ce`ai patit? ma intrebi tu, pe un ton deala ingrijorat.
-De parca`ti pasa tie! Pleaca ma! Dispari de aici!
-Nu plec pana nu`mi zici ce ai!
-Ba Chris, io ma duc sa vad unde`i Alex. Va las.
-Adica il lasi. Ca io nu mai stau langa asta!
Si`o iau la fuga da` tu ma urmaresti si nu ma mai uit pe unde calc, ma`mpiedic de sireturile care imi iasa din adidasi si cad. Si ma lovesc. Apoi.. Te aud cum ma strigi.. Te`apropii de mine, ma ridici si te uiti la mine. Ma straduiesc sa de tin de mana, da` nu stiu cum sa imi misc mana stanga. Te apropii usor de mine, inchid ochii, ne sarutam, te mai privesc odata apoi inchid ochii.. Definitiv credeam...
Ma trezesc dupaia in bratele tale, cu o durere groaznica de cap...
Ma`ntorc catre tine si tip.
-N`auzi ma ca nu vreau sa te vad? Care`te!
si`ncerc sa ma ridic..
-Stai ma ca te`ai lovit la cap.
-Asta sa`i zici la cine te crede! Mars d`aici!
-Ba Vivi stai usor..
-Lasa`ma ma! Ca nu te`ascult io pe tine!
si`ncerc inc`o data sa ma ridic da` cad si tu ma prinzi..
-Ti`am zis s`o iei usor Viv`
-Viv? De cand iti mai permiti sa`mi zici Viv? Pentru tine Vivian sau Vivi!
-Bine.. Da` acum hai, stai aici.
-Lasa`ma ba! Si dac`ar fi sa ma tarasc, tot nu mai stau langa tine.
Si`ncerc sa plec, da` nu reusesc. Nu pot face nimc. Nu doar capu` ma doare, ci tot corpu..
-Bine! Raman aici! Da` nu mai stau cu fata la tine!
-Bine ma..
-Ba si daca muream eram mai norocoasa!
-Taci ma.. Ca te doare capu` rau de tot.
M`ajuti sa ma`ntorc, si sa stau cu spatele la tine. Las capu` pe spate si`nchid ochii.
Apoi zic:
-S`acum ce urmeaza? O sa ma trezesc?
-Hai Viv ca.. Scuze.. Vivian..
-Si ce vrei de la mine?
-Nimic.
-Da` atunci cum de nu m`ai lasat dracu` acolo, cand imi fumam linistita tigara?
-Pentru ca nu`mi place sa te vad suparata.
-Daca plecat, te prefaceai ca nu m`ai vazut, si nu stiai ca`s suparata.
-Da` ma da.. Nu am putut sa te las.
-Nu te mai prefa ca`ti pasa! Sti ca NU iti pasa!
-Nu`mi mai pasa.. Da` io ma tin de cuvant..
-Da? Si atunci cum se face ca odata m`ai lasat cu`a mele? M`ai lasa dracu`..
-Imi pare rau..

-Puteai sa ma lasi si`acum ma! Puteai sa te prefaci ca nu exist. IAR!
-Nu am putut!
-Cum adica? Cum n`ai putut? Ai putut atata timp.. Acum ce ai?
-Imi lipseai..
-Si tu mie mi`ai lipsit destul.. Stiai? Nu prea cred:-j..
-Am incercat sa te las in trecut.. Da` nu am putut!
-Nu pe dracu! Si pretena`ta?
-Ea e.. E ca no..
-E hai lasa`ma!
-Vivi io inca tin la tine!
-Nici io, Chris! Nici io!
pa` dracu` voiam sa zic.. ca inca`mi lipsesti ba! De`atata timp...
-Da` ma Viv.. Adica Vivian.. Io nu mai vreau sa continuam asa..
-Asa cum? Hai ca io m`am saturat! Plec!
da` ma prinde de mana si nu`mi da drumu.
-Ba lasa`ma! Nu ma mai tine de mana.. Vreau sa TE LAS IN URMA!
-Deci inca nu m`ai lasat?
-Se pare ca.. Ba te`am lasat ba! Pan`acum!
-Ba nu te cred! Uita`te`n ochii mei si jura`mi ca ma urasti! Si te las!
Ma uit in ochii lui si tot ce pot sa fac e sa`l sarut. Asa cum nu am mai facut`o de multa vreme.
Dupaia il imping.
-Pleaca ma! Lasa`ma singura sa mor dracu`!
-Da` nu o sa mori.. [Si`ncepe sa rada ca prostu..] Si mie mi`a lipsit asta, pitic!
-Hai ma lasa`ma! Meri pupa`ti pretena si nu pe mine!
-Certuri d`astea sa tot avem..
-Pleaca maa! tip io la el si dau sa ma`ntorc cu spatele la el da` e prea tarziu.
Ma saruta iar si iar si iar....
-Am zis s`o pupi pe pretena`ta nu pe mine!
-Si`am pupat`o!
Ce`ai ma? Cine`i pretena`ta? Hai pleaca ba! Dispari ma! Ca io nu`s cu tine nici sa fi ultimu baiat de pe Pamant!
-Si io te iubesc!
-Ma iubesti ma? Minti!
-Ba deja ma enervezi!
-Bine fac! Cara`te maaa!
-Da` nu te las! Nu vreau sa te mai pierd odata ma!
Scoate telefonu` si zice asa, ca pentru el
-2 ore pierdute, 3 mesaje si 10 apeluri...
-Ce ma? Te cauta pretena??
-Si ea.. Printre altele..
.........