Nu ştiu cât e ceasul, dar e vreo 4 juma' dimineaţa. Bănuiesc.
Sunt tot la Daria, dar Bob nu e lângă mine. Doamne.. Oare am visat tot?
Încerc să mă ridic din pat dar e aşa de cald aici... Închid ochii şi inspir mirosul de parfum de pe cearşaf. Nu a fost un vis! Încă se simte mirosul parfumului lui. Dar unde e el?...
Doamne.. Sunt praf. Mi'e lene şi şă mă ridic din pat... Aşa că mă întind pe tot patul, închid ochii şi încep să respir profund.
-Te'ai trezit?
-Cine'ntreabăăăă?
-Vrei o cafea?
-La ora asta? Cât naiba e.. Ah! Cât e ceasu'?
-E 3 dimineaţa.
-Pff...
-Deci vrei o cafea?
-Da.
-Vi tu aici sau ţi'o aduc acolo?
-Dacă vi să mă colectezi şi pe mine d'aici, o bem acolo.
-Eşti varză!
-Praf...
Şi atunci a venit şi a'neput să mă sărute. Şi era aşa cald şi bine.. Dar deşi m'am mai trezit, tot nu voiam să mă ridic de acolo. Nici el nu voiam să plece. Tot ce aveam chef acum era să stau cu el sub cearşafurile calde. Şi speram că şi el vrea la fel..
-Nu mai am chef de nici o cafea.
-Speram să zici asta.
-Zău? Credeam că vrei o cafea.
-Până înainte să vi tu aici, voiam una.
-Acum eu sunt de vină?
-N'o lua ca pe o vină.
-Atunci?
-Păi cafeaua era să mă trezesc. Da' m'am trezit şi fără ea..
-Deci eu am ţinut locu' cafelei?
-O cafea extraordinară...
-Un ceai vrei?
-Vreau doar să nu pleci.
-Nici prin gând nu'mi trece.
Mi'am pus capul pe pieptul lui, am inchis ochii şi i'am inspirat parfumul, ţinând aerul în piept cât mai mult timp, ca să nu dau drumul mirosului care mă ameţea ,într'un sens bun, pentru că iubeam mirosul acela. Am închis ochii şi am început să mă gândesc din ce ăn ce mai mult la el ca la un.. Iubit probabil. Ah! Ce groaznică sunt. Şi Chris? Cum rămânea cu Chris?
Ş'am stat aşa, îmbrăţişaţi multă vreme, cu gândul la Chris şi la cum aş putea să'i explic ceea ce s'a întâmplat între mine şi Bob...
he he :X
RăspundețiȘtergere