Amintiri...

Câteodată-s mai melancolică, altădată nu. Acum ascult tot felul de melodii ce-mi amintesc de campurile în care am fost până acum şi de oamenii de acolo.

Mi se face dor, din ce în ce mai dor, dar mi-e şi somn.

Nu mai scriu, vă las cu melodia care sper să vă placă şi ne-auzim data viitoare...

Pân-atunci, grijă de voi şi cât mai multe amintiri.

Fraţilor, asta nu e vară!

''Fraţilor, asta nu e vară! Fraţilor, asta nu e vară! Fraţilor, asta nu e vară!'' strigă o voce în capu' meu.

Nu pot să cred că de câteva zile stau ca planta în casă că e o vreme aşa de naşpa de nici chef să ies n-am. Bine, mai ies aşa seara, da' tot degeaba. Ce rost are vara dacă nu pot merge la ''ţevi'' să stau ca o vacă în apa pân-la gât de acolo, sau la ''izi'', ca ''să stau ca sub stropitori''. Să stau la plajă fraţilor, să mă bălăcesc cât e ziulica de lungă, să mănânc ''corn cu ciocolată învelit în ciocolată'' zis şi ''ciocolată cu corn''. Mi-e dor şi să mi se-ncălzească apa cât stau cu burta la soare, iar când să iau o gură să o scuip aşa, ca-n filmele cu proşti, din cauză că e fierbinte. Mi-e dor să merg ''în cucuruz'' şi să m-ascund acolo de soare cu un aparat foto în mână pe care să m-apuc să-l folosesc, fotografiind tot ce-mi pică-n faţă. Mi-e dor şi şă mă ''ciondănesc'' cu Jay cânt trebuie să-i fac baie iar el să mârâie la mine şi eu să încep să râd de el şi de cum arată plin de spumă...

Mai pe scurt, mi-e dor de SOARE! Unde eşti tu, Soare? Unde-s razele tale de care mi-e aşa de dor?

Nu mai suport să ies din casă în teneşi sau adidaşi şi cu hanoracul pe mine. Mi-e dor de tricouri, pantaloni scurţi şi şlapi.

Sper măcar în Austria să fie soare.. Să nu stau şi acolo înfofolită toată ziulica. Să stau ca în ceilalţi ani, în haine de VARĂ. Haine pentru mijlocul verii, adică pantaloni scurţi, sandale şi tricouri largi şi lungi. Cam asta aştept de la Soare.

Şi că veni vorba de Auzstria, mai sunt 6 zile magice în care o să-mi cam caut bocanci, că până acum nu am găsit(asta se întâmplă când stai în Alba şi ai 3 magazine cu bocanci la dispozitie, fiecare cu maximum 2 modele de bocanci mărimea ta, nu ca-n Cluj, Timişoara sau Bucureşti)

Şi aşa, ca de final, nu m-am putut abţine să nu pun o poză cu panourile.

Adică al meu, a lu' Estera, Alin şi Diana(de la stânga). & YES! Îmi chiar palce cum au ieşit!!!

Vă las, grijă de voi şi să aveţi noroc de soare şi la propriu şi la figurat!

Something.....

Stau şi beau dintr`o sticlă de apă la jumate aşteptând să apară noul episod din RObotzi. Între timp căutam în playlist-u de pe youtube (thank god că există aşa ceva - şi youtube'u şi playlistu' care ţi'l poţi face acolo- ) nişte melodii mai dragi. Am dat aşa de draga ''Welcome to my life''(de la Simple Plan) şi ''Heaven can wait''(asta'i by We the Kings) dar şi de ''I'm just a kid''(tot Simple Plan) sau ''You give love a bad name''(de la Bon Jovi). Că veni vorba, tare-mi pare rău că n-ajung la Bon Jovi.. Dar, pe altă parte, o să fiu în Austria cu cerce, cu fetele şi cu băieţii şi ''o să ne cumpărăm ochelari de soare Ray Ban Wayfarer, găleţi de crispy strips de la KFC(!!) şi o să ne îndopăm cu cafea direct de la Starbucks. Cam ăsta e planul pe vara asta în Austria, pe lângă distracţia din camp. Şi va fi distracţie pen-că nu e camp fără.

Vreau, deasemenea să câââânt.. Sau să lălăi versurile cântecelor ce le cântă ceilalţi la chitară.

Gata, nu mai scriu că mi-e lene...

vă pup şi grijă de voi.

Tinyfacts

I`m not hungry anymore..

2 ani

Dragilor, 2 ani s-au dus de când ne-am luat rămas-bun de la MJ. Aşa că, m-am gândit ca azi să postez o melodie care mi-e dragă de-a lui.

Bine-nţeles, pentru azi am mai ''pregătit'' şi Better on the other side care, sincer, mă face să îmi amintesc de vremurile când eram mică şi cântam melodiile lui prin casă cu o perie în loc de microfon şi cu mănuşi.

''This is the kind of song that makes the angels cry...''

Tinyfacts

Well, I`m not one of them.

Most believe that what is done, is done..

You cannot change fate no matter how hard you try. And those who challenge what is destined will always be met with disappointment. But fate has a way of charting its own course. But before one surrenders to the hands of destiny, one might consider the power of the human spirit and the force that lies in one`s one free will.

(LOST-Final Chapter, narration by Benjamin Linus)

Nimicuri

Ok, deci oficial mi s-a acrit complet de alea ce arată mereu bine dar mereu au ceva de comentat la înfăţişarea lor. Şi nu o fac pentru că nu le place ceva la ele, ci doar ca să primească complimente.

Hei, voi, alea ce vă plângeţi mereu de căcaturi, nu mă impresionaţi deloc. N-arăt eu ca scoasă din cutie, recunosc, dar măcar nu mă plâng de înfăţişarea mea ca să primesc complimente şi să-mi zică lumea cât de bine arăt.

La concert cu febra

Şi ţi-am promis, ţi-am promis că nu o să mă opreşti!

Eh! Am reuşit, cu tot cu febra să ajung la Voltaj. Şi bine-am făcut că n-am stat acasă! Nu-mi pare rău, cu toate că şi acum mi-s încă urechile înfundate sunt răguşită şi am o febră mai mare ca ieri, nu-mi pare rău că m-am dus, c-am strigat, cântat, sărit, aplaudat şi toate celelalte. Nu-mi pare rău nici că nu am luat tricou, că de asta s-a ocupat tata (n-am fost cu el, doar l-am văzut la sfârşitul concertului, înainte să mă întâlnesc cu Dragoş şi colegii lui). Ce-mi pare puţin rău e că pe tricou nu scrie şi ''Pentru MĂDĂ'', doar ''Pentru CARINA'' (sor-mea), dar trece şi asta, căci acum ascult o melodie dragă mie de la Voltaj.. Acolo, nişte versuri zic aşa: Am să trec şi peste asta.. Ce va fi, va fi!

La fel şi cu ''limonada'' care era, mai degrabă, fresh de portocale. Daaa... Acele ''10 limonade'' care în Art n-au fost, în Chic le-am găsit mai degrabă cu aromă de portocală. Şi sincer, cine-are, la 12, ingrediente pentru 10 limonade?

Încep să amorţesc şi ameţesc aici, aşa că vă las cu Anii de Liceu , melodie care'mi pare tare rău că n-au cântat-o la concert.

Febra

Ce tâmpenie! Azi, când trebuia să merg la concert m-am trezit cu febră, durere de cap/gât dar şi cu frisoane. Frisoanele au dispărut, durerea de gât la fel, dar febra nu vrea să plece. Sunt toată transpirată şi mă doare puţin capul, dar eu VREAU la concert!

Sper să-mi revin până la 7.. Altfel.. Fie ce-o fi, eu merg! [dacă-i febra sub 38]

Îl aud pe Jay cum latră şi Carina care nu-înţeleg-ce-zice afară. Nici nu-mi prea pasă acum. Dar nici nu vreau să dorm.

Nici postul ăsta nu are vre-un rost, dar tot scriu la el.

Mai bine mă bag în pat.

Wish me luck şi să ne vedem la concert! (cei care vin)

Până una alta, îl las pe D.M. cu al său Born to be Wild să vă ''polueze'' fonic.